Eveniment!

Arata ca ai stofa!

Te-ai saturat sa-ti iei plasa de la magazine?

Atunci Nu Fi Pungas! si vino Luni, 3 Noiembrie, in Green Hours intre orele 15:00 si 18:00 cu o bucata de material* si noi iti facem traista de cumparaturi! Avem noi ac si de cojocul tau!

Cat mai dezbatem problema pungilor de plastic, ne tratam cu o limonada si o ‘atentie’ din partea casei!

*material oarecare sau tricou, camasa, nadragi (orice articol de imbracaminte in care nu mai incapi, nu mai e “in tendinte” sau pe care planuiai sa-l arunci, dar care a fost SPALAT in prealabil). Daca nu ai, iti punem noi la dispozitie.”

Eveniment organizat de NuFiPungas! cu sprijinul Green Hours, Proiect1000.org, www.biopungi.ro, Catwork-design.com, www.gentilesilviei.com, , Juki Romania, Asociatia Bate Saua, ZaZa, Green Fair

Jos cortina!

Cand iti ies chestiile de ti le propui, frustrarile isi trag un glont in cap si papa! Prinzi incredere, lucrurile incep sa se aseze si apare curajul. Dar cand iti dai seama ca rezultatul e un cacat neapreciat, ca munca ta a fost in van, realizezi ca esti un ratat. Ai avut un tel, aveai potential sa-l atingi, dar ai gafat.
Stii ca ar fi frumos sa-i feliciti pe unii si sa le multumesti altora, dar nu-ti vine. Si decat s-o faci fortat, mai bine taci. Inghiti in sec, iti pui cateva intrebari si tragi un sut incurajarii "Lasa, ba, participi si la anul!". Nu!

Un suport putin gay pentru starea asta care nu se mai termina:
http://www.youtube.com/watch?v=AlXlhFlHR8A

Multumiri

Ok - am pastrat postul asta la sfarsit - caci o sa fie primul care se vede.
Marti - Proba de Comunicare Institutionala. Proba pe care am reusit sa o intrerup putin inainte de pauza - printr-o mica lipotimie. Cel mai aiurea la o astfel de cadere - nu era caderea propriu-zisa- sau ca ar fi implicat probleme de sanatate (pe care oricum nu le constientizam atunci) - ci momentul in sine - rusinea. Imi invitasem si cativa prieteni ca sa vada prezentarea, credeam ca mi-am mai scos si echipa din competitie si reusisem sa intrerup Olimpiadele..
Tin sa le multumesc organizatorilor - in special lui Marius Balaci - care mi-a indus o stare foarte buna - gen 'chill! totul o sa fie ok'. Fara sa vreau sa dau in vreun discurs gen Oscar - dar chiar tin sa le mai multumesc si domnisoarei rezident care m-a intors cu fata spre podea, Ramonei pentru ca mi-a dat jos cravata si mi-a desfacut nasturii de la camasa ;) (si pentru multe altele ) si lui Dani de din echipa Volksstum care mi-l aduc aminte ca prin ceata incercand sa ma sprijine - precum si tuturor celorlalti pe care - din motive obiective - nu mi-i mai amintesc exact. Iar pentru sprijin moral - echipei SunTM si in primul rand echipei mele - Cezar, Liv, Horhe si Jorj (..dar-ar Catrana in voi, ca mi-ati mancat tineretile!)

Despre personalul medical romanesc

S-a conturat in ultimii ani ideea ca spitalele din Romania sunt iadul pe pamant. De-i asa - orisicum - vina nu o au medicii.
Dupa ce am plecat de la proba de Comunicare Institutionala, am fost incredibil de placut surprins sa vad cat de amabili au fost toti doctorii si toate asistentele. Mai intai mersul cu ambulanta - domnul sofer era foarte simpatic - a mai pus si sirena din cand in cand ca sa ma bine-dispuna si sa ma ajute sa imi revin. Doamna asistenta era tot din Focsani asa ca a fost usor sa se creeze o oareshce legatura. La spital la fel - toate asistentele care mi-au luat sange si toti doctorii - medicul generalist, neurologul si cardiologul au fost foarte cumsecade. Ba mai mult - asistentele de la triaj m-au si lasat sa zac in zona lor de odihna cat asteptam rezultatele. Daca as fi fost in locul lor - mi-as fi dat o usoara palma peste fata ca sa ma imbujorez la loc - copchil tembel care a uitat sa manance si mai incurca si atata amar de lume. Nu zic - medicul generalist m-a externat dupa ce mi-a dat analizele unui barbat de 44 de ani - iar cand m-am intors in spital am aflat ca le-a incurcat si mai apoi - ca analizele mele nu iesisera cum trebuie - se coagulase sangele sau ceva de genul si ca trebuia repetate .. Dar sincer - e atata haos intr-un spital de urgenta incat nu au cum sa nu se intample si greseli. Si se mai si trage de oamenii astia in toate directiile de te miri cum de nu innebunesc. Problema e lipsa de oameni si de aparate - nu oamenii care lucreaza deja. Personalul de la Spitalul Universitar a fost muuult mai deschis, mai binevoitor si mai prietenos decat - de exemplu - angajatii BCR sau BRD - si - in conditiile date - mult mai eficienti. Parol!

4 3 2 1...

dupa 4 analize de sange, 3 electrocardiograme, 2 echografii si 1 consultatie neurologica pot afirma ca sunt sanse foarte mari sa fiu sanatos.. fizic. micul meu cutremur din timpul prezentarii echipei mele s-a datorat pur si simplu faptului ca nu am dormit deloc si nu mancasem decat vreo 3 fursecuri dupa ce am alergat pe deal ca sa ajung la timp la Casa Poporului (de ce nu a construit Ceausescu mai degraba o mica ambarcatiune pe Dambovita ca sa poata ajunge poporul mai usor la ea - n-am sa-nteleg). Mi-am zis ca sunt idiot si tembel ca nu am mancat nimic si nu am dormit deloc. Dar - in apararea mea - de vreo 6 ani de zile asa o tin - cu perioade lungi in care dorm in medie 3 ore sau cu 3-4 zile la rand in care dorm deloc/f putin... dupa care ma odihnesc mult si bine si imi revin. Daca simteam ca nu mai fac fata sau ca imi este rau - de obicei luam o pauza pana imi reveneam - drept dovada - anul asta nu am mers in Vama cu gasca de 1 mai ca sa imi revin de la oboseala de dupa alte proiecte!!! Acum in schimb nu am avut nimic - cel putin nu pana m-am asezat pe scaun dupa ce a inceput finala. Iar cu vreo 5 minute inainte de prezentarea echipei mele simteam ca imi este destul de rau - dar mi-am zis ca mai trag putin de mine si apoi plec sa ma prabusesc in pat.. m-am chinuit - incercam sa zambesc spre juriu caci publicul deja nu prea il mai vedeam bine, zambeam spre echipa - si apoi.. buf. Intr-un fel ciudat - eu ma bucur ca s-a-ntamplat cand s-a-ntamplat. Stiu sigur ca de nu picam acum as mai fi dus-o inca vreo cativa ani de zile cu acelasi program nebun - si da - consider principal vinovat corpul meu care nu s-a deranjat sa imi dea vreun semn inainte de acest incident. Asa ca, daca mai sunt si alti nebuni pe-acolo - de se cred supereroi ce nu obosesc niciodata - le-as recomanda sa invete ceva din greselile altora - chit ca e mai greu.