Cand iti ies chestiile de ti le propui, frustrarile isi trag un glont in cap si papa! Prinzi incredere, lucrurile incep sa se aseze si apare curajul. Dar cand iti dai seama ca rezultatul e un cacat neapreciat, ca munca ta a fost in van, realizezi ca esti un ratat. Ai avut un tel, aveai potential sa-l atingi, dar ai gafat.
Stii ca ar fi frumos sa-i feliciti pe unii si sa le multumesti altora, dar nu-ti vine. Si decat s-o faci fortat, mai bine taci. Inghiti in sec, iti pui cateva intrebari si tragi un sut incurajarii "Lasa, ba, participi si la anul!". Nu!
Un suport putin gay pentru starea asta care nu se mai termina:
http://www.youtube.com/watch?v=AlXlhFlHR8A
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
hell.. i know what u mean...
Ce să zic, măcar aveţi cu cine împărţi căcatul din starea pe care o descrii. Înainte de anunţarea podiumului, una dintre colegele de echipă, mai pesimistă, declară: "Staţi liniştiţi că o să luăm fix p...ula!". S-a adeverit doar a doua jumătate.
cand am ajuns pe podium una dintre "barfulitzele" pe care ni le susoteam era: "ba sa vezi ca aia de la fabrica sunt pe 1" ..
don't stop believing in yourselves.. it would be a pity..
Trimiteți un comentariu